Forum Apologetic Român / ISSN: 3045 – 2279 ISSN-L: 3045 – 2279
de Vasile Sambor
Punând laolaltă trei concepte – Creștinismul, filosofia și apologetica analitică – o analiză a relației logice dintre ele conduce la identificarea domeniilor de aplicabilitate a acestor concepte în domeniul apologetic.
de Ioan Marin Tămaș
Feminitatea este o caracteristică a personalității feminine, prezentă și apreciată în Biblie. În Vechiul Testament feminitatea și rolul femeii sunt subiecte complexe și diverse, fiind reprezentate în diferite moduri în funcție de contextul și perspectiva autorilor biblici.
În această lună aducătoare a primăverii, a frumosului, a învierii naturii, când ne îndreptăm privirile în mod deosebit spre mamele, soțiile, fiicele noastre, dar în mod special spre ceea ce se numește „FEMEIA”, aduc la cunoștința cititorilor noștri dragi, o personalitate feminină de anvergură.
De la feminitate, la feminism, şi viceversa, folosind definiţiile formulate de Charles Stephen Evans, în lucrarea sa „Apologetics & Philosophy of Religion”, din seria „Pocket Dictionary of…” (InterVarsity Press, 2002).
Expresiile din textele biblice explică în termeni omenești ceva inexprimabil, așa încât orice critică a exprimării trebuie să înceapă de la înțelegerea inexprimabilului, dincolo de termenii limbajului omenesc și dincolo de regulile de structură gramaticală specifică fiecărui limbaj.
Pe baza informațiilor oferite cu generozitate de Bible Hub – Online Parallel Bible (https://www.biblehub.com), clarificăm aici termenii limbajului omenesc și regulile de structură gramaticală specifică pentru câte un verset care provoacă discuții apologetice.
Femeia, veterotestamentar, este subiect principal în cel de al doilea scenariu al Genezei, din care alegem calitatea ei de soție, Geneza 2:24b, iar neotestamentar, este invocată matern în Evanghelia după Ioan, Ioan 19:26b.
În dialogurile pe care le am cu diferiți oameni, în variate contexte, inevitabil, îmi place să aduc vorba despre Dumnezeu și subiecte teologice. Așa că nu de puține ori ajung și la controversata obiecție a inferiorității femeii, ce rezultă dintr-o înțelegere parțială, prin citirea prin ciupire a unor texte scoase din context. Încurajează Biblia ca femeia să trăiască încorsetată, lipsită de drepturi și împlinirea nevoilor fundamentale? Este Biblia împotriva femeilor când le spune să tacă în adunare? Există inferioritate în supunerea sexului feminin față de cel masculin? Promovează Creștinismul nulitatea femeii? Ei bine, această avalanșă de întrebări inspirate din texte biblice, poate găsi răspuns, nicăieri altundeva decât în Biblie. Așa că haideți să vedem împreună dacă aceste întrebări sunt juste să provoace răzvrătire sau dacă pot conduce către o trăire corectă prin credibilitatea produsă de puterea adevărurilor obiective.
Tânăra generație își pune tot felul de întrebări…
Am rugat un grup de tineri liceeni să noteze fiecare câte trei întrebări despre sine – aceste întrebări sunt cele mai multe, față de întrebările pe care am aflat că și le pun tinerii, despre familiile în care cresc (vezi „Tinerii au întrebări despre familiile lor”), despre prietenii şi cunoscuţii lor (vezi „Tinerii au întrebări despre prietenii şi cunoscuţii lor”, partea I şi partea II), despre Universul pe care încep să îl cunoască (vezi „Tinerii au întrebări despre Univers”, partea I şi partea II). Am aflat apoi, într-o primă parte, ce se întreabă despre ei înşişi relativ la iubire (vezi „Tinerii au întrebări fiecare despre sine însuşi”, partea I).
Printre întrebările despre sine, apar şi întrebări firești, abordate natural, pe problematica feminină.
Afirmația ‘Dumnezeu este dragoste’ din prima epistolă a lui Ioan subliniază faptul că esența divină este dragostea, modelând etica creștină și relațiile umane prin compasiune și iertare. Abordează problema răului prin liberul arbitru și răscumpărare, oferind o viziune de speranță asupra iubirii necondiționate a lui Dumnezeu ca fundament al libertății și eticii morale.
