Relevanța lui Iisus Hristos în lumea contemporană (I)

de Tămaș Ioan Marin

Patimile lui Iisus Hristos
Patimile lui Iisus Hristos reprezintă o parte centrală a tradiției creștine, evidențiind suferința și sacrificiul său în scopul răscumpărării umanității din păcat. Patimile lui Iisus sunt relatate în Noul Testament, în special în evangheliile sinoptice (Matei, Marcu și Luca) și în Evanghelia după Ioan. Aceste narative descriu trădarea, arestarea, judecata, bătăile, umilirea și crucificarea lui Iisus, precum și moartea și învierea sa ulterioară.
continuare »

Dionisie Exiguul și „era creștină”

Dionisie Exiguul, cunoscut și sub numele de Dionisie cel Mic sau Dionisie cel Smerit, se naște pe la anul 470, posibil în Sciția Minor (Dobrogea de astăzi), murind la Roma, după vreo 75 de ani. A fost călugăr și cărturar la începutul celui de al șaselea secol creștin, format într-una dintre școlile mănăstirești dobrogene, sub îndrumarea lui Petru, viitorul episcop al Tomisului. Ajuns ca pelerin în Orient, criza monofizită îl determină să meargă la Constantinopol, de unde, în anul 496, este chemat la Roma și hirotonit preot de papa Ghelasie1.

continuare »

Nașterea lui Iisus Hristos

– Un licăr de lumină divină în marea de întuneric uman –

Nașterea lui Iisus Hristos este un eveniment cu semnificație aparte, care a transformat cursul istoriei și a adus lumină în inimile oamenilor.

Nașterea reprezintă un act divin care ilustrează iubirea și dragostea infinită a lui Dumnezeu pentru umanitate. Prin urmare, dacă vreau să explorez semnificația și importanța nașterii lui Iisus Hristos într-un mod apologetic, sunt obligat să evidențiez aspecte care vin să ne întărescă în credință și care aduc o înțelegere mai profundă asupra acestui eveniment transcendental.

continuare »

Idei apologetice în gândirea teologică a savantului român Nicolae Paulescu

Marele om de știință Nicolae Paulescu s-a născut în București pe data 8 noiembrie 1869, de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, în familia negustorului Costache și a Mariei.

Nicolae Paulescu avea să devină unul dintre cei mai mari medici și cercetători în domeniul fiziologiei și științelor, care a marcat profund domeniul științei în România și în lume.
continuare »

Elemente esențiale în gândirea apologetică a lui Ioan Gheorghe Savin

Ioan Gheorghe Savin, a fost profesor, filosof, scriitor, teolog și apologet român al secolului XX. S-a născut în 19 decembrie 1885, la Jorăşti, județul Covurlui (acum, județul Galaţi), murind în 22 februarie 1973, la Bucureşti.

În perioada 1897-1900, a fost bursier la Seminarul din Roman, iar în perioada 1900-1905, a urmat cursul superior al Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” din Iaşi. Din anul 1905 până în 1909, a urmat cursurile Facultății de Teologie din București, unde a fost remarcat de către Ioan Mihălcescu (Irineu Mihălcescu, viitorul mitropolit al Moldovei), care îi facilitează obținerea unei burse de studii în Germania [1].

continuare »

Elemente esențiale în gândirea teologică și apologetică a părintelui Dumitru Stăniloae

Dumitru Stăniloae a fost preot ortodox, teolog, om de cultură, profesor universitar, specialist în dogmatică, filosof, traducător, scriitor, ziarist și apologet român. S-a născut în 29 noiembrie 1903, la Vlădeni, județul Brașov, murind în 5 octombrie 1993, la București.

A justificat apologetic, învățătura creștină despre Creația lumii și Sfânta Treime, dar ne-a și împărtășit din viziunea sa proprie cu privire la Dumnezeu și om. A propus dezvoltarea unei Apologetici mărturisitoare, evitând structurarea Apologeticii în spirit polemic și reducționist.

continuare »