Rubrica: Impresii apologetice

de Danny Ignatescu

Chiar de la începuturile Creștinismului, apologeții, sub călăuzirea divină și în raport de revelația individuală primită, au încercat să aducă lumină asupra credinței creștine, nu doar prin faptul că au apărat Crezul creștin, dar și prin faptul că au făcut apel la rațiunea umană, demonstrând astfel că Biblia este cuvântul lui Dumnezeu, Hristos este Mântuitorul, iar religia creștină este singura vrednică de a fi crezută și de folos pentru oameni.

Apel la rațiunea umană se poate face și în cazul dovezilor istoricității Învierii, printr-o metodă des folosită pentru a determina istoricitatea unui anumit fapt, și anume „Deducere sau Concluzie la cea mai bună explicație”. Aceasta este o procedură de a alege ipoteze sau teorii care explică cel mai bine informațiile din datele disponibile.

continuare »

de Vasile Sambor

Punând laolaltă trei concepte – Creștinismul, filosofia și apologetica analitică – o analiză a relației logice dintre ele conduce la identificarea domeniilor de aplicabilitate a acestor concepte în domeniul apologetic.

continuare »

de Alin Tudose

Introducere

O cercetare asupra credibilității evangheliilor, axată pe stabilirea faptului că autorii Evangheliilor au la bază martori oculari ai evenimentelor descrise în Evanghelii, poate stabili dacă autorii Evangheliilor știau bine despre ce au scris și dacă putem avea încredere că nu ne-au oferit informații nesigure. Nu căutăm să demonstrăm inspirația lor divină aici, ci doar măsura în care ei au fost martori oculari ai acelor evenimente – studiul rezumându-se la prezentarea metodologiei prin care se poate stabili dacă au fost martori oculari, precum și care sunt argumentele principale în favoarea acestei convingeri.

continuare »

de Paul Andrei Balmoș

Începuturile

Istoria apologeticii se naște încă de pe vremea apostolilor, după înălțarea Domnului Isus la Cer. După părerea mea, prima și una dintre cele mai puternice lucrări apologetice o putem găsi chiar în paginile Sfintelor Scripturi, în Faptele Apostolilor, în capitolul 2, începând de la versetul 14, în care găsim un Petru schimbat, influențat de puterea Duhului Sfânt și binecuvântat cu autoritatea aceluiași Duh, acesta ridică glasul în apărarea celorlalți ucenici care se aflau cu el în camera de sus în Ziua Cincizecimii, glas care a străpuns aproape 3000 de inimi care s-au alăturat apoi ucenicilor, dând astfel naștere primilor creștini.
Un alt detaliu important în ceea ce privește începutul acestei lucrări pe care o cunoaștem azi ca “Apologetica” este momentul în care aceasta s-a născut, și anume odată cu Pogorârea Duhului Sfânt. De unde deducem acest lucru? Nu cu mult timp în urmă acest Petru stătea în curtea marelui preot, după prinderea lui Isus, unde s-a lepădat de Domnul de 3 ori fiindu-i frică să nu îl recunoască una dintre slujnice, iar acum îl vedem stând în fața unui număr mare de oameni apărându-și credința. Putem într-adevăr afirma că botezul cu Duhul Sfânt a fost momentul în care Petru a primit lumina, înțelepciunea și curajul necesar pentru a sta înaintea acelor oameni, și faptul că Apologetica e prezentă încă de la începuturile apostolilor, aceasta venind însoțită de autoritatea Duhului Sfânt. Dar ce se întâmplă apoi în istorie și de ce a ales Dumnezeu să aducă și această lucrare în sânul Creștinismului?

continuare »

de Estera Monica Horlea

Obiectul de studiu al Apologeticii este legat de „adevărurile esenţiale ale credinţei creştine”. Pentru a identifica temele apologetice abordate de Noul Testament și Biserica timpurie, ne oprim mai întâi asupra acestor „adevăruri esenţiale ale credinţei creştine”, adevăruri care pot fi adevăruri incontestabile şi de neînlocuit, precum şi adevăruri referitoare la valorile duhovniceşti ale vieţii creştine.

Adevărurile incontestabile şi de neînlocuit vizează în principal fiinţa religiei creştine: existenţa lui Dumnezeu, realitatea lumii supranaturale şi nemurirea sufletului.

continuare »

de Onisim Aslam

Introducere

Un gânditor care a avut și care încă are o influență profundă asupra gândirii occidentale este Thomas Aquinas – sau Toma de Aquino – unul dintre cei mai mari giganți ai filosofiei medievale. Privind spre Aquinas, în context istoric, și explorând implicațiile scrierilor sale, în contextul apologeticii, vom vedea de ce Aquinas contează încă, ilustrând rolul semnificativ pe care scrierile lui Aquinas îl joacă în dezbaterea contemporană.

continuare »

Argumentul pornind de la aplicabilitatea matematicii în știință

de Andrei Dan Rad

”Cartea naturii a fost scrisă
în limbajul matematic”
Galileo Galilei

Introducere
Este de ajuns să considerăm statutul matematicii în rândul științelor naturale („regina științelor”), rigurozitatea și prolificitatea limbajului matematic, posibilitatea demonstrațiilor deductive și aplicabilitatea matematicii în științele naturale, pentru a intui potențialul pe care matematica îl are în apologetica creștină. Lucrarea își propune să exploreze modul în care matematica poate servi ca punct de pornire pentru a justifica credința în existența lui Dumnezeu. Mai exact, să demonstreze că poziția teistă este cea mai bună explicație pentru „eficiența nejustificată a matematicii în științele naturale” [1]. Pentru împlinirea acestui obiectiv vom apela la observația lui Eugene Wigner cu privire la misterul eficienței matematicii și la argumentul formulat de William Lane Craig pentru a explica acest mister.

continuare »

de Sebastian Marian Leonte

Lumea creștină s-a confruntat încă de pe vremea Sfinților Apostoli cu numeroase provocări și situații care au necesitat abordări adecvate și prompte din partea credincioșilor. Două exemple elocvente le reprezintă capitolul 4 din cartea Faptelor Sfinților Apostoli în care Petru și Ioan vor fi închiși pentru propovăduirea Învierii Domnului, dar și capitolul 8 din aceeași carte în care bărbatul Simon, prin comportamentul său inadecvat credinței creștine, atrăgea adepți de partea sa, atitudine contestată de către Sfântul Apostol Petru care urmărește să îi îndrepte abaterea. Întrucât contextele sociale se modifică perpetuu, influențele sunt deosebit de variate și afinitățile oamenilor tind să aibă tot mai puțin relevanță cu valorile creștine autentice, toate aceste acțiuni trebuiau opinate cu scopul de a apăra credința creștină.

continuare »