Un început de an

Începem anul 2024 cu o privire retrospectivă la evenimentele semnificative din 2023, dedicate Institutului Vox Dei și publicației noastre, „Forum Apologetic Român” (FAR). Lansată în septembrie 2023, FAR oferă analize profunde și răspunsuri solide la întrebări legate de credință și apologetică.

Vă invităm să explorați în cadrul acestui video editorial evenimentele notabile și contribuțiile Institutului Vox Dei. Echipa publicației FAR vă urează La mulți ani și vă invită să luați parte la cursurile gratuite oferite de Institutul de Apologetică Vox Dei, destinat celor interesați de apărarea valorilor creștine. De asemenea, sunteți bineveniți să participați la seria de conferințe „Știința și Credința”, unde vor fi prezentate diverse cercetări ce susțin existența lui Dumnezeu. Pentru mai multe informații, ne puteți contacta prin email la: office@voxdeiinstitute.com

continuare »

Răspunsul bisericilor emergente la provocările secularismului contemporan: analiză și perspective

de Dr. Constantin Ghioancă1

Aspecte introductive

Unul din autorii români consacrați, Horia Roman Patapievici, este de părere – surprinzător poate – că “secularizarea nu trebuie privită drept o satanică apocalipsă, ci ca un punct de pornire pentru a regândi adevăratul scop al Bisericii”2. Prin aceste cuvinte, autorul, nu doar că abordează un subiect actual și sensibil, mai mult chiar, pare să sintetizeze cu mare acuratețe perspectivele uneia din cele mai controversate mișcări ecleziologice contemporane mișcarea bisericilor emergente – asupra acestei tematici. într- adevăr, direcția spre care se îndreaptă bisericile emergente (cel puțin o mare parte din ele), ca răspuns la provocările secularismului contemporan, sunt neașteptate și stimulatoare, în același timp. Așadar, acest studiu sumar își propune să prezinte câteva aspecte de bază referitoare la identitatea bisericilor (mișcării) emergente, analizând apoi poziția lor față de societatea seculară – și locul pe care îl ocupă credința în țesătura sa ideologică – și culminând cu o serie de reflecții asupra perspectivelor (noi) generate de subiectul tratat.

continuare »

Incursiune în istoria apologeticii – între Moise și Homer

de Paul Andrei Balmoș

Începuturile

Istoria apologeticii se naște încă de pe vremea apostolilor, după înălțarea Domnului Isus la Cer. După părerea mea, prima și una dintre cele mai puternice lucrări apologetice o putem găsi chiar în paginile Sfintelor Scripturi, în Faptele Apostolilor, în capitolul 2, începând de la versetul 14, în care găsim un Petru schimbat, influențat de puterea Duhului Sfânt și binecuvântat cu autoritatea aceluiași Duh, acesta ridică glasul în apărarea celorlalți ucenici care se aflau cu el în camera de sus în Ziua Cincizecimii, glas care a străpuns aproape 3000 de inimi care s-au alăturat apoi ucenicilor, dând astfel naștere primilor creștini.
Un alt detaliu important în ceea ce privește începutul acestei lucrări pe care o cunoaștem azi ca “Apologetica” este momentul în care aceasta s-a născut, și anume odată cu Pogorârea Duhului Sfânt. De unde deducem acest lucru? Nu cu mult timp în urmă acest Petru stătea în curtea marelui preot, după prinderea lui Isus, unde s-a lepădat de Domnul de 3 ori fiindu-i frică să nu îl recunoască una dintre slujnice, iar acum îl vedem stând în fața unui număr mare de oameni apărându-și credința. Putem într-adevăr afirma că botezul cu Duhul Sfânt a fost momentul în care Petru a primit lumina, înțelepciunea și curajul necesar pentru a sta înaintea acelor oameni, și faptul că Apologetica e prezentă încă de la începuturile apostolilor, aceasta venind însoțită de autoritatea Duhului Sfânt. Dar ce se întâmplă apoi în istorie și de ce a ales Dumnezeu să aducă și această lucrare în sânul Creștinismului?

continuare »

Dionisie Exiguul și „era creștină”

Dionisie Exiguul, cunoscut și sub numele de Dionisie cel Mic sau Dionisie cel Smerit, se naște pe la anul 470, posibil în Sciția Minor (Dobrogea de astăzi), murind la Roma, după vreo 75 de ani. A fost călugăr și cărturar la începutul celui de al șaselea secol creștin, format într-una dintre școlile mănăstirești dobrogene, sub îndrumarea lui Petru, viitorul episcop al Tomisului. Ajuns ca pelerin în Orient, criza monofizită îl determină să meargă la Constantinopol, de unde, în anul 496, este chemat la Roma și hirotonit preot de papa Ghelasie1.

continuare »

Cartea „Postomul: o critică a subiectivității postumane” – de Constantin Ghioancă

Cartea face parte din domeniul antropologiei filozofice, cu un puternic accent apologetic, a apărut la editura „Paideia” din București, în anul 2021, și este teza de doctorat în filosofie a pastorului Costel Ghioancă.

Subiectul, întins pe 325 de pagini, este structurat pe trei capitole. Primul capitolul prezintă la modul general Postumanismul filosofic: delimitări conceptuale, geneză și caracteristici. În al doilea capitol, Subiectivitatea postumană: aspecte filosofice istorice și identitare, se restrânge aria de investigare la nivelul subiectivității postumane. Cel de al treilea, Subiectivitatea postumană: aspecte critice, prezintă partea finală a cercetării, analizând critic subiectivitatea postumană, din mai multe unghiuri de vedere. continuare »

Isaia 60:6b

Expresiile din textele biblice explică în termeni omenești ceva inexprimabil, așa încât orice critică a exprimării trebuie să înceapă de la înțelegerea inexprimabilului, dincolo de termenii limbajului omenesc și dincolo de regulile de structură gramaticală specifică fiecărui limbaj.

Pe baza informațiilor oferite cu generozitate de Bible Hub – Online Parallel Bible (https://www.biblehub.com), clarificăm aici termenii limbajului omenesc și regulile de structură gramaticală specifică pentru câte un verset care provoacă discuții apologetice.

La început de an, privim spre un verset care a provocat reflecții intrate în tradiția creștină încă de la început: Isaia 60:6b.

continuare »

Divinitatea lui Isus

Ştiți de ce a fost necesar ca Isus să se întrupeze… Începutul naturii umane a lui Isus, a fost când S-a întrupat, dar nu atunci a fost și începutul naturii Sale dumnezeiești. El, ca Dumnezeu, a existat dintotdeauna, iar Întruparea Sa a fost o minune. Continuând dialogul nostru început pe tema întrupării, ne străduim să deslușim divinitatea lui Isus.

Dicționarul Limbii Române, ne propune să înțelegem sensul cuvântului divintate ca fiind: ființa supremă, unică, transcendentală, care a creat lumea.

În cartea Facerea – prima a Vechiului Testament –, putem recunoaște divinitatea lui Isus încă din primul capitol: „Apoi, Dumnezeu a zis: Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră” (Facerea 1:26). Aici, Dumnezeu este un plural (Elohim). O atenție deosebită merită adjectivul posesiv „nostru”, care, fiind la plural, indică mai multe persoane – în contextul de față vorbim de cele trei persoane: Dumnezeu-Tatăl, Dumnezeu-Isus și Dumnezeu-Duhul. De asemenea, predicatul „să facem” este tot un plural, ceea ce întărește ideea pluralităţii Persoanelor divine.

continuare »

Tinerii au întrebări despre familiile lor

Tânăra generație își pune tot felul de întrebări…

Am rugat un grup de tineri liceeni să noteze fiecare câte trei întrebări despre familia pe care o are, după ce şi-au formulat întrebări despre Univers (vezi „Tinerii au întrebări despre Univers”, partea I  şi partea II) şi despre prietenii şi cunoscuţii lor (vezi „Tinerii au întrebări despre prietenii şi cunoscuţii lor”, partea I şi partea II).

Felul în care ne raportăm la propria familie se construiește în copilărie, iar construcția aceasta își dovedește trăinicia în furtunile adolescenței, când este momentul unor întrebări de genul:

continuare »