Probabilitatea morții lui Isus Hristos

Probabilitatea morții lui Isus a fost și este un subiect de discuție de-a lungul a două mii de ani. În contextul respingerii ideii învierii, au apărut diverse ipoteze care sugerează că Isus nu ar fi murit de fapt, sau, în cazul în care a murit, că trupul său a fost furat sau ascuns, ucenicii sugerând astfel posibilitatea unei învieri miraculoase. În această prezentare, intenționez să explorăm în detaliu evenimentele traumatice suferite de Isus și să analizăm implicațiile medicale ale torturii pe care a îndurat-o. Examinând din punct de vedere medical probabilitatea morții într-un astfel de scenariu, putem obține o înțelegere mai aprofundată a circumstanțelor care ar fi putut duce la decesul lui Isus.
continuare »

Anatomia morții lui Isus: O analiză medical-științifică

de Dr. Octavian Caius Obeada

Să ne adâncim în evenimentele traumatizante pe care le-a îndurat Isus și să analizăm implicațiile medicale ale torturii pe care a trăit-o. Examinând probabilitatea morții într-un astfel de scenariu, putem înțelege mai bine ce ar fi putut duce la decesul lui Isus. Cu toate acestea, înainte de a aprofunda acest aspect, să ne oprim un moment pentru a medita la rolul călăilor romani. Erau acești indivizi amatori predispuși să facă greșeli sau erau profesioniști experimentați care își cunoșteau meseria pe de rost? Răspunsul la această întrebare ar putea arunca o oarecare lumină asupra evenimentelor care au avut loc în acea zi fatidică.

continuare »

Care sunt dovezile istoricității Învierii

de Danny Ignatescu

Chiar de la începuturile Creștinismului, apologeții, sub călăuzirea divină și în raport de revelația individuală primită, au încercat să aducă lumină asupra credinței creștine, nu doar prin faptul că au apărat Crezul creștin, dar și prin faptul că au făcut apel la rațiunea umană, demonstrând astfel că Biblia este cuvântul lui Dumnezeu, Hristos este Mântuitorul, iar religia creștină este singura vrednică de a fi crezută și de folos pentru oameni.

Apel la rațiunea umană se poate face și în cazul dovezilor istoricității Învierii, printr-o metodă des folosită pentru a determina istoricitatea unui anumit fapt, și anume „Deducere sau Concluzie la cea mai bună explicație”. Aceasta este o procedură de a alege ipoteze sau teorii care explică cel mai bine informațiile din datele disponibile.

continuare »

Relevanța lui Iisus Hristos în lumea contemporană (I)

de Tămaș Ioan Marin

Patimile lui Iisus Hristos
Patimile lui Iisus Hristos reprezintă o parte centrală a tradiției creștine, evidențiind suferința și sacrificiul său în scopul răscumpărării umanității din păcat. Patimile lui Iisus sunt relatate în Noul Testament, în special în evangheliile sinoptice (Matei, Marcu și Luca) și în Evanghelia după Ioan. Aceste narative descriu trădarea, arestarea, judecata, bătăile, umilirea și crucificarea lui Iisus, precum și moartea și învierea sa ulterioară.
continuare »

„Crucea lui Cristos” – de John R.W. Stott

Titlul original al cărții este „The Cross of Christ”, apărută în 1986, publicată în limba română de Societatea Misionară Română, Wheaton, Illinois, USA 1992, tradusă de John F. Tipei, editată de Doris Laurențiu, cu coperta și în tehnoredactarea lui Petru Lascău. Cartea are 359 de pagini, prefața semnată de John Stott, datată de Crăciun, în 1985, şi o bogată bibliografie, la paginile 349–359.

continuare »

Isaia 53:12b’ & Marcu 15:28

Expresiile din textele biblice explică în termeni omenești ceva inexprimabil, așa încât orice critică a exprimării trebuie să înceapă de la înțelegerea inexprimabilului, dincolo de termenii limbajului omenesc și dincolo de regulile de structură gramaticală specifică fiecărui limbaj.

Pe baza informațiilor oferite cu generozitate de Bible Hub – Online Parallel Bible (https://www.biblehub.com), clarificăm aici termenii limbajului omenesc și regulile de structură gramaticală specifică pentru câte un verset care provoacă discuții apologetice.

Ce a scris Isaia 53:12b’, ne spune Marcu 15:28 că Isus a împlinit, pe Cruce…

continuare »

Declinul feminismului

În 1848, în orașul Seneca Falls, Elizabeth Cady Stanton și Lucreția Mott, manifestau „Declarația sentimentelor”, ca un răspuns la „Declarația de Independență a SUA”, pentru nedreptățile la care erau supuse. „Noi considerăm că aceste adevăruri sunt evidente: că toți bărbații și femeile sunt născuți egali; că ei sunt înzestrați de către Creator cu anumite drepturi inalienabile; că printre aceste drepturi, se regăsesc drepturile la viață, libertate și căutarea fericirii…” (Carrie L. Lukas, în „Despre femei, sex și feminism”).

continuare »

Tinerii au întrebări, fiecare despre sine însuși (III)

Tânăra generație își pune tot felul de întrebări…

Am rugat un grup de tineri liceeni să noteze fiecare câte trei întrebări despre sine – aceste întrebări sunt cele mai multe, față de întrebările pe care am aflat că și le pun tinerii, despre familiile în care cresc (vezi „Tinerii au întrebări despre familiile lor”), despre prietenii și cunoscuții lor (vezi „Tinerii au întrebări despre prietenii și cunoscuții lor”, partea I  și partea II), despre Universul pe care încep să îl cunoască (vezi „Tinerii au întrebări despre Univers”, partea I și partea II). Am aflat apoi, într-o primă parte, ce se întreabă tinerii despre ei înșiși, relativ la iubire (vezi „Tinerii au întrebări, fiecare despre sine însuși”, partea I), iar într-o a doua parte, am identificat întrebări puse la feminin sau caracterizând problematica feminină (vezi „Tinerii au întrebări, fiecare despre sine însuși”, partea II), pentru ca în ultima parte, a treia, în care am împărțit multele întrebări pe care fiecare tânăr și le pune despre sine, să identificăm întrebările despre, de pe și pentru drumul vieții pe care se află.

continuare »

1 2 3 8