Ce înseamnă că ”Dumnezeu este dragoste”?

Afirmația ‘Dumnezeu este dragoste’ din prima epistolă a lui Ioan subliniază faptul că esența divină este dragostea, modelând etica creștină și relațiile umane prin compasiune și iertare. Abordează problema răului prin liberul arbitru și răscumpărare, oferind o viziune de speranță asupra iubirii necondiționate a lui Dumnezeu ca fundament al libertății și eticii morale.

continuare »

Aproapele de lângă noi și cel de departe – Reflecție asupra înțelegerii lui Karl Barth despre posibilitatea de a vorbi despre iubirea lui Dumnezeu

de Prof. Dr. Habil. Otniel Ioan Bunaciu

Acest articol reprezintă o cercetare a modului în care teologul Karl Barth înțelege iubirea în legătură cu cunoașterea lui Dumnezeu și cum această perspectivă poate oferi credincioșilor posibilitatea de a se raporta la lume prin înțelegerea preocupării continue a lui Dumnezeu pentru o lume pe care a creat-o ca rezultat al iubirii. Reflectând asupra modului în care Barth descrie relația dintre eros și agape, împreună cu încercarea de a înțelege modul în care Dumnezeu lucrează în lume, Barth propune o înțelegere a iubirii lui Dumnezeu ca modalitate de cunoaștere a lui Dumnezeu, dar și de participare la scopurile Sale.

continuare »

Sunt autorii Evangheliilor martori oculari sau au avut aceștia informațiile bazate pe martori oculari?

de Alin Tudose

Introducere

O cercetare asupra credibilității evangheliilor, axată pe stabilirea faptului că autorii Evangheliilor au la bază martori oculari ai evenimentelor descrise în Evanghelii, poate stabili dacă autorii Evangheliilor știau bine despre ce au scris și dacă putem avea încredere că nu ne-au oferit informații nesigure. Nu căutăm să demonstrăm inspirația lor divină aici, ci doar măsura în care ei au fost martori oculari ai acelor evenimente – studiul rezumându-se la prezentarea metodologiei prin care se poate stabili dacă au fost martori oculari, precum și care sunt argumentele principale în favoarea acestei convingeri.

continuare »

„Iubirea” printre virtuțile cardinale

Iubirea era necesar să apară printre virtuțile cardinale, iar ca să fim siguri cum, apelăm la definițiile formulate de Charles Stephen Evans, în lucrarea sa „Apologetics & Philosophy of Religion”, din seria „Pocket Dictionary of…” (InterVarsity Press, 2002).

Definirea conceptului

IUBIRE
Iubirea este esența caracterului lui Dumnezeu și, împreună cu credința (vezi CREDINȚĂ) și speranța (vezi SPERANȚĂ), una dintre virtuțile cardinale (vezi VIRTUTE), conform credinței creștine. Teologii creștini fac adesea distincție între diferite forme de iubire: iubirea erotică, iubirea între prieteni și iubirea față de aproapele (vezi AGAPE) care seamănă cel mai mult cu iubirea de dăruire a lui Dumnezeu în Isus, coborât din cer, sacrificându-se pentru oamenii răzvrătiți împotriva lui Dumnezeu.

continuare »

Levitic 19:18b

Expresiile din textele biblice explică în termeni omenești ceva inexprimabil, așa încât orice critică a exprimării trebuie să înceapă de la înțelegerea inexprimabilului, dincolo de termenii limbajului omenesc și dincolo de regulile de structură gramaticală specifică fiecărui limbaj.

Pe baza informațiilor oferite cu generozitate de Bible Hub – Online Parallel Bible (https://www.biblehub.com), clarificăm aici termenii limbajului omenesc și regulile de structură gramaticală specifică pentru câte un verset care provoacă discuții apologetice.

Un verset veterotestamentar care ne învață despre iubire, fiind invocat de Evanghelii şi de scrisori neotestamentare, este: Levitic 19:18b.

continuare »

O altfel de dragoste

Dragostea…. Câte lucruri bune pot fi spuse despre ea, câte lucruri se fac în numele ei și pentru ea. Unii o definesc ca fiind cel mai frumos sentiment, în timp ce alții o consideră o slăbiciune sau o copilărie, pe când restul, o putere superioară. Este subiectul de inspirație pentru poezii, cântece, cărți, articole. Indubitabil este un subiect inepuizabil, indispensabil, dar și inteligibil. Și acestea sunt doar câteva complimente sărăcăcioase cu „i”.  Dar ce este dragostea și de ce râvnește/tânjește fiecare om după ea?

continuare »

Tinerii au întrebări, fiecare despre sine însuși (I)

Tânăra generație își pune tot felul de întrebări…

Am rugat un grup de tineri liceeni să noteze fiecare câte trei întrebări despre sine – aceste întrebări sunt cele mai multe, față de întrebările pe care am aflat că și le pun tinerii, despre familiile în care cresc (vezi „Tinerii au întrebări despre familiile lor”), despre prietenii și cunoscuții lor (vezi „Tinerii au întrebări despre prietenii și cunoscuții lor”, partea I  și partea II), despre Universul pe care încep să îl cunoască (vezi „Tinerii au întrebări despre Univers”, partea I și partea II).

Printre întrebările despre sine, apar întrebări firești, abordate natural, pe tematica iubirii.

continuare »