Rubrica: Atitudini apologetice

de Dr. Constantin Ghioancă¹

Aspecte introductive

Unul din autorii români consacrați, Horia Roman Patapievici, este de părere – surprinzător poate – că “secularizarea nu trebuie privită drept o satanică apocalipsă, ci ca un punct de pornire pentru a regândi adevăratul scop al Bisericii”². Prin aceste cuvinte, autorul, nu doar că abordează un subiect actual și sensibil, mai mult chiar, pare să sintetizeze cu mare acuratețe perspectivele uneia din cele mai controversate mișcări ecleziologice contemporane mișcarea bisericilor emergente – asupra acestei tematici. într- adevăr, direcția spre care se îndreaptă bisericile emergente (cel puțin o mare parte din ele), ca răspuns la provocările secularismului contemporan, sunt neașteptate și stimulatoare, în același timp. Așadar, acest studiu sumar își propune să prezinte câteva aspecte de bază referitoare la identitatea bisericilor (mișcării) emergente, analizând apoi poziția lor față de societatea seculară – și locul pe care îl ocupă credința în țesătura sa ideologică – și culminând cu o serie de reflecții asupra perspectivelor (noi) generate de subiectul tratat.

Continuare »

de Conf. univ. dr. Daniel FODOREAN
Institutul Teologic Baptist din București

Introducere

„Biserica Online. Analiză și Perspective” prezintă obiectivele, metoda și concluziile proiectului de cercetare cu același nume, proiect realizat în cadrul Institutului Teologic Baptist din București (nr. 78/31.03.2021) în perioada Aprilie – Mai 2021 sub coordonarea mea, cu implicarea studenților din anul 4, an universitar 2020-2021. Ideea pentru acest proiect de cercetare s-a născut și a fost realizată în perioada Pandemiei de Covid-19, mai precis după declararea oficială a Pandemiei de Covid-19 de către Organizația Mondială a Sănătății (11 Martie 2020) și după finalizarea perioadei de carantină, cunoscută sub numele de „lockdown”, care a fost instaurată în anul 2020 în cele mai multe țări din lume.

Continuare »

de Dr. Constantin Ghioancă

Introducere
C.S. Lewis (1898-1963), cunoscut critic literar, autor de romane de ficțiune, dar și apologet creștin irlandez, unul dintre cei cunoscuți ca Inklings^[1], a fost foarte preocupat de protejarea valorilor morale, în special în contextul delicat al celui de-al doilea război mondial. Reflecțiile autorului asupra acestui subiect se regăsesc în mai multe lucrări ale sale, însă notabile pentru acest articol sunt trei prelegeri pe care C.S. Lewis le-a susținut în anul 1942 la King’s College, Newcastle, apoi publicate, în anul 1943, sub forma unui eseu cu titlul Abolirea omului^[2].

Continuare »

de Dr. Alexandru Mihăilă

Sigur că mă refer la textul Vechiului Testament citat în Noul Testament, având în vedere Textul ebraic și Septuaginta. Întrebarea din titlu este foarte importantă, pentru că citarea unei anumite versiuni a Vechiului Testament în Noul Testament poate constitui o dovadă a autorității conferite acelei versiuni.

Continuare »

de Dr. Octavian Baban

O masă rotundă asupra relației știință-religie¹ și asupra felului în care această relație poate fi abordată în manualele preuniversitare este o foarte binevenită ocazie de a evalua impactul acestei teme asupra vieții intelectuale din România și de a dezvolta în consecință direcții eficiente pentru politica educațională. Articolul de față își propune să sublinieze câteva caracteristici de bază ale dialogului știință-religie într-o societate democratică și pluralistă și să sugereze, apoi, câteva modalități prin care manualul alternativ poate contribui la formarea intelectuală și etică a tinerelor generații. În primul rând, va fi evaluată nevoia de echilibrare a teoriilor științifice tradiționale, în lumina noilor descoperiri științifice, iar în al doilea rând, vor fi prezentate oportunitățile și limitările inerente ale demersului unui manual alternativ, din perspectiva relației știință-religie.

Continuare »