Dionisie Exiguul și „era creștină”
Dionisie Exiguul, cunoscut și sub numele de Dionisie cel Mic sau Dionisie cel Smerit, se naște pe la anul 470, posibil în Sciția Minor (Dobrogea de astăzi), murind la Roma, după vreo 75 de ani. A fost călugăr și cărturar la începutul celui de al șaselea secol creștin, format într-una dintre școlile mănăstirești dobrogene, sub îndrumarea lui Petru, viitorul episcop al Tomisului. Ajuns ca pelerin în Orient, criza monofizită îl determină să meargă la Constantinopol, de unde, în anul 496, este chemat la Roma și hirotonit preot de papa Ghelasie1.