Este Biblia misogină?

În dialogurile pe care le am cu diferiți oameni, în variate contexte, inevitabil, îmi place să aduc vorba despre Dumnezeu și subiecte teologice. Așa că nu de puține ori ajung și la controversata obiecție a inferiorității femeii, ce rezultă dintr-o înțelegere parțială, prin citirea prin ciupire a unor texte scoase din context. Încurajează Biblia ca femeia să trăiască încorsetată, lipsită de drepturi și împlinirea nevoilor fundamentale? Este Biblia împotriva femeilor când le spune să tacă în adunare? Există inferioritate în supunerea sexului feminin față de cel masculin? Promovează Creștinismul nulitatea femeii? Ei bine, această avalanșă de întrebări inspirate din texte biblice, poate găsi răspuns, nicăieri altundeva decât în Biblie. Așa că haideți să vedem împreună dacă aceste întrebări sunt juste să provoace răzvrătire sau dacă pot conduce către o trăire corectă prin credibilitatea produsă de puterea adevărurilor obiective.

În cele ce urmează voi susține egalitatea dintre bărbat și femeie din punct de vederea al creației, valorii, mântuirii și al libertății spirituale prin susținerea argumentelor care își găsesc temelia în Biblie.

În primul capitol al cărții Geneza vedem cum Dumnezeu creează primul om din țărână. Acesta fiind primul bărbat, Adam (Geneza 1:26-27, 2:7). Apoi, din coasta acestuia a creat-o pe Eva, prima femeie (2:18-23). Partea bărbătească și partea femeiască fac parte din chipul lui Dumnezeu. Așadar, vedem încă de la început că din punct de vedere al creației femeia nu este mai prejos decât bărbatul, iar bărbatul nu este superior femeii, ci amândoi au fost creați de același Dumnezeu și după același chip. Este aceeași sursă. Probabil unii vor obiecta că femeia ar putea fi inferioară deoarece a fost făcută din bărbat (mai exact coasta lui, Geneza 2:21-22), și după ce el a fost creat, dar aceasta nu înseamnă că bărbatul are o mai mare valoare decât femeia. Ordinea nu dă o mai mare importanță. Este ca și cum am spune că primul copil născut este mai important decât al doilea, al treilea etc. Haideți să ne mutăm privirea de la om la Dumnezeu. Explicația este în modul în care Dumnezeu alege să creeze omul. Prima dată l-a creat pe Adam din țărână (pământ sfărâmat, pământ pe care Dumnezeu l-a creat din nimic), apoi pe Eva din coasta lui, apoi pe Cain și Abel, din unirea celor doi (Geneza 4:1-2) și tot așa până în prezent. Iar în Noul Testament vedem cum Isus a fost născut prin Duhul Sfânt printr-o femeie, Maria (Matei 1:18-21). Aici vedem diversitatea lui Dumnezeu de a crea omul prin patru moduri. Doar un Dumnezeu poate face astfel de minuni. Așadar, în ochii lui Dumnezeu, din punct de vedere al creației, femeia nu este inferioară bărbatului, deci amândoi sunt egali.

Lămurind egalitatea creației, mă voi îndrepta spre egalitatea soteriologică. Soterologia este o ramură a teologiei care se ocupă cu studiul mântuirii sufletului (gr. soteria = mântuirea, și logos = cuvânt). Atât bărbatul, cât și femeia, au fost creați pentru a-L lăuda pe Dumnezeu și a se bucura și trăi cu El veșnic. Din cauza păcatului, noi suntem lipsiți de slava și prezența Lui (Romani 3:23). Dar Dumnezeu, în dragostea Sa, nu ne-a lăsat acolo și L-a trimis pe Fiul Său Isus pentru a ne împăca cu El (vezi De ce a fost necesar ca Isus să se întrupeze). Astfel, observăm că atât femeia, cât și bărbatul, sunt valoroși în ochii Lui pentru că El a murit pentru femei și bărbați, scăpând de moartea veșnică și partea femeiască și cea bărbătească. Femeia împreună cu bărbatul vor moșteni viața veșnică având parte de același har al vieții (1 Petru 3:7). Probabil sintagma „vas mai slab” va inflama cronic anumite persoane. Biblia nu este misogină, ci ea prezintă o realitate obiectivă. Din punct de vedere fizic, femeia nu are aceeași putere ca a bărbatului. Totodată, inima femeii, este afectată diferit de factorii de stres, în contrast cu inima bărbatului. Femeia este diferită prin prezența celor doi cromozomi XX, față de bărbat care are un cromozom X și un cromozom Y. Apoi, organele reproducătoare sunt și trebuie să fie diferite. Egalitatea absolută, în acest domeniu (fizic), între cele două sexe este devastatoare, dezastruos și nefavorabilă, pentru ambii. Iar din punct de vedere intelectual Dumnezeu a înzestrat atât femeia, cât și bărbatul, cu diferite daruri pentru a-L sluji pe El, dar și unii pe alții, chiar dacă creierul masculin (prin structuri fiziologice) este diferit de cel feminin. Așadar, nu este o competiție între masculinitate și feminitate, ci mai degrabă El ne-a creat pentru a conlucra în familie, societate, biserică. Darurile amândurora sunt indispensabile vieții, educării, creșterii și trăirii. În Geneza 1, Dumnezeu le-a dat responsabilitatea amândurora de a stăpâni și supune pământul și viețuitoarele mării și uscatului (1:27-28). De asemenea mai sunt multe pasaje în care Dumnezeu nu face diferență între bărbat și femeie când vorbește despre mântuirea lor. El nu este părtinitor și nu respinge pe niciunul care vine la El (Ioan 6:37, 3:16, 4:1-26; Galateni 3:28).

Mențiune – pentru a evita o posibilă observație cu privire la versetul „Totuși ea va fi mântuită prin nașterea de fii, dacă stăruiește cu smerenie în credință, în dragoste și în sfințenie” (1 Timotei 2:15) voi adăuga din timp și această explicație aici. În acest context mântuirea femeii nu se referă la salvarea din păcat. Dacă ar fi fost așa atunci Biblia s-ar contrazice, pentru că mântuirea nu este prin fapte (Efeseni 2:9). Mântuirea aici are înțelesul de înălțarea ei din punct de vedere al educației, învățării și creșterii copiilor, în contrast cu neparticiparea ei la învățătura din cadrul pozițiilor ierarhice ale bisericii. Acasă, în familie, este locul în care femeia se simte cu adevărat împlinită, liberă, exercitându-și darurile, abilitățile și talanții cu care Dumnezeu a înzestrat-o. Iar, prin investiția pe care au folosit-o cu înțelepciune prin creșterea corectă a viitorilor lideri din biserică și a viitoarelor mame, aceasta a adus cea mai mare contribuție lumii și slavei lui Dumnezeu. Astfel ea, femeia, este lăudată prin poziția care i-a fost acordată (Proverbe 31:30). Cel mai concludent exemplu este însuși Timotei, care a fost învățat și educat de femei, mama și bunica lui (2 Timotei 1:5). Faptul că rolul femeii nu este atât de vizibil, în contrast cu soțul, nu înseamnă că slujba ei este lipsită de importanță. Credința pe care ne-o cere Dumnezeu, ca o condiție de a fi împăcați cu El și să trăim veșnic cu El, poate fi trăită și acasă, nu doar în fața amvonului.

O altă mențiune – o altă posibilă observație ar fi „ce se întâmplă cu femeile care nu se căsătoresc sau care se căsătoresc și nu au copii?”. Da, aceasta este o întrebare pertinentă. Permiteți-mi să răspund că, în providența Sa desăvârșită, Dumnezeu are grijă ca acestor femei să le încredințeze diferite slujbe, responsabilități și roluri pentru binele lor suprem și slava Lui. În niciun caz, femeia nu are dreptul sau scuza că poate lua locul și sarcina bărbatului, doar pentru că ea nu are ceea ce alte femei au. Fiecare trebuie și are obligația să cunoască și să se țină de lucrul pe care Dumnezeu i l-a încredințat. Și niciodată Dumnezeu nu-Și schimbă principiile, rolurile doar pentru a face pe plac oamenilor.

Până aici am putut vedea că femeia este egală cu bărbatul, dar și bărbatul, cu femeia din punct de vedere al creației, al valorii, dar și al mântuirii.

Voi continua să argumentez egalitatea dintre bărbat și femeie din punct de vedere al libertății. Prin libertate înțelegem, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, „posibilitatea de a acționa după propria voință sau dorință; posibilitatea de acțiune conștientă a oamenilor în condițiile cunoașterii (și stăpânirii) legilor de dezvoltare a naturii și a societății”. Pe de altă parte, cititorii fideli ai Bibliei, pot confirma că libertatea menționată pe paginile ei face referire la conceptul robiei. Mă voi concentra să explic sensul teologic al libertății. Există doi stăpâni – Dumnezeu și Satan. Creația, omul, este rob ori al Satanei, ori al lui Dumnezeu. Noi nu trebuie să privim la robie, ci la Stăpân. De cine ascultăm. Cine ne este cu adevărat stăpânul? Ființa umană a fost creată, iar creația este, prin legea cauză-efect, supusă Creatorului. Dacă o soție nu ascultă de soț, va asculta inevitabil de altcineva. Dacă nu suntem supuși dragostei, vom fi supuși urii. Dacă un angajat nu ascultă de superiorul său, va asculta de altcineva. Omul era supus păcatului. Dumnezeu ne-a eliberat de robia Satanei, făcându-ne, nu liberi pentru a trăi după bunul plac, ci pentru a trăi pentru Cristos. Un exemplu elocvent este poporul Israel. El a fost eliberat de sub jugul egiptenilor pentru a fi poporul lui Dumnezeu (Deuteronom 7:6-7). Nu există autonomie absolută a omului. Libertatea totală o are doar Dumnezeu. Așadar, libertatea biblică, la care are drept atât femeia, cât și bărbatul, este acea izbăvire de, din și de sub robia păcatului pentru a putea fi liberi ca să-L slujească pe Creator. Aici, Dumnezeu nu are preferințe, ci cheamă atât femei, cât și bărbați să fie liberi pentru a-I sluji Lui. Această chemare nu are de-a face cu propriile puteri, calități sau acțiuni. Libertatea este bunăvoința gratuită a Lui pentru om. Adevărata împlinire, fericire și libertate, o găsim în relația cu cel ce ne-a creat. Nu putem trăi liberi cu adevărat fără supunerea față de Dumnezeu. Astfel, noi nu doar că suntem robi de bunăvoie Lui, ci devenim prieteni, copii înfiați (Ioan 1:12; 1 Corinteni 6:20, 7:22; Romani 8:2).

Este Biblia misogină? Nu, desigur. Dimpotrivă, Biblia, protejează femeia de anumite pericole, abuzuri, prin legi atât pozitive, cât și negative. Există responsabilități pe care o femeie trebuie să le preia în mod deosebit, după cum și bărbatul are alte răspunderi de care trebuie să se ocupe îndeosebi. Supunerea femeii față de soț nu ar trebui înțeleasă ca o închisoare sau ca o privare de la libertate. Când există o dragoste curată, nu poate exista răzvrătire, mânie sau nesupunere, ci o ascultare benevolă, pentru că iubirea vrea binele celeilalte persoane. Existența unei ierarhii nu subminează lipsa valorii femeii, ci doar împlinirea unor diferite responsabilități, roluri date de Dumnezeu pentru a exista o armonie după voia Lui.

Soluția – atât femeia, cât și bărbatul trebuie să asculte și să se supună lui Dumnezeu. Doar atunci competiția, abuzul, rivalitatea vor dispărea, pentru că ele vor fi înlocuite de roada Duhului Sfânt.