Forum Apologetic Român / ISSN: 3045 – 2279 ISSN-L: 3045 – 2279
Rubrică realizată de Dr. Caius Octavian Obeada
de Norman L. Geisler
Creștinismul este atacat astăzi și trebuie apărat. Există atacuri din interior din partea cultelor, sectelor și ereziei. Și există atacuri din exterior din partea ateilor, scepticilor și a altor religii. Disciplina care se ocupă de apărarea rațională a credinței creștine se numește apologetică. Provine din cuvântul grecesc apologia (cf. 1 Petru 3:15) care înseamnă a da un motiv sau o apărare.
de Dr. Octavian Baban
Abstract:
Înțelegerea mesajului primului capitol din Geneza (Gen. 1:1-2:3), reprezintă un test teologic și apologetic important pentru gânditorul și predicatorul creștin din secolul 21, deoarece pasajul aduce informații esențiale despre crearea universului, despre raportarea lui Dumnezeu la univers și la om, despre destinul omului. Pe lângă mesajul teologic general, acest pasaj este menționat adesea și în polemici științifice, în dezbateri de tip creaționism – evoluționism. Articolul de față abordează Geneza 1:1-2:3 din două direcții majore: analiza literară-teologică și controversa filosofică-științifică dintre creaționism – evoluționism, și încearcă să argumenteze că o bună predicare trebuie să cunoască bine implicațiile acestor două direcții, pentru a se constitui într-o predicare relevantă, care consonează bine cu intenția autorului inițial și cu percepția contemporană.
de William Lane Craig
Critica a trei încercări moderne/post-moderne de a nega că există adevăruri obiective despre Dumnezeu.
Pilat a intrat din nou în pretoriu, l-a chemat pe Isus și i-a spus: „Tu ești Regele iudeilor?” Isus a răspuns: „Spui asta din proprie inițiativă sau ți-au spus-o alții despre mine?” Pilat a răspuns: „Sunt eu evreu? Neamul tău și preoții de seamă te-au predat mie; ce ai făcut?” Isus a răspuns: „Domnia mea nu este din lumea aceasta; dacă domnia mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii mei s-ar lupta, ca să nu fiu predat iudeilor; dar domnia mea nu este din lume.” Pilat i-a zis: „Deci tu ești un rege?” Iisus a răspuns: „Tu spui că sunt rege. Pentru aceasta M-am născut și pentru aceasta am venit în lume, ca să dau mărturie adevărului. Oricine este din adevăr aude glasul meu”. Pilat L-a întrebat: „Ce este adevărul?” (Ioan 18.33-38)
de Dr. J.P. Moreland
Dacă filosofia este greu de definit, apologetica filosofică este și mai greu de definit. Cu toate acestea, ca o definiție de lucru, să caracterizăm apologetica filosofică drept o activitate filosofică având ca scop (sau poate ca rezultat) creșterea sau menținerea justificării epistemice a unei viziuni creștine asupra lumii, în totalitate sau în parte. Să acceptăm această glosă ca fiind adecvată. Rețineți două lucruri despre definiție. În primul rând, apologetica filosofică implică utilizarea directă a filosofiei. Astfel, dovezile istorice în sine nu fac parte din apologetica filosofică. În al doilea rând, filosofia, precum și utilizarea ei de către creștini, depășește apologetica filosofică. Toate cazurile de apologetică filosofică sunt cazuri de filosofie, dar invers nu este valabil.
de Tămaș Ioan Marin
Introducere
Rigurozitatea intelectuală în apologetică reprezintă o abordare care pune accentul pe investigație profundă, analiză critică și evaluare obiectivă a argumentelor și evidențelor în sprijinul credinței sau al unei anumite poziții filozofice sau teologice. Ea reprezintă un pilon fundamental pentru abordarea responsabilă și credibilă a chestiunilor legate de credință și rațiune. În esență, apologetica presupune apărarea și justificarea credinței religioase în fața criticilor sau a scepticismului, iar pentru a face acest lucru în mod eficient și persuasiv, este crucial să se aplice standarde ridicate de rigurozitate intelectuală.
de Dr. Octavian Caius Obeada
Să ne adâncim în evenimentele traumatizante pe care le-a îndurat Isus și să analizăm implicațiile medicale ale torturii pe care a trăit-o. Examinând probabilitatea morții într-un astfel de scenariu, putem înțelege mai bine ce ar fi putut duce la decesul lui Isus. Cu toate acestea, înainte de a aprofunda acest aspect, să ne oprim un moment pentru a medita la rolul călăilor romani. Erau acești indivizi amatori predispuși să facă greșeli sau erau profesioniști experimentați care își cunoșteau meseria pe de rost? Răspunsul la această întrebare ar putea arunca o oarecare lumină asupra evenimentelor care au avut loc în acea zi fatidică.
de pr. Iosif Antili
În prima predică a misiunilor, vă invit să medităm asupra identității noastre creștine. Cât de bine conturată este identitatea mea creștină în lumea de astăzi?
Pentru a înțelege cu ce spirit ar trebui să trăim aceste misiuni, vă propun următoarea imagine: aborigenii din Australia au o practică interesantă numită Walkabout, care constă într-o călătorie, în parte vocație, în parte educație, în parte inițiere și în parte ceremonie religioasă.
Scriitoarea americană Marlo Morgan povestește într-o carte, experiența ei cu un trib de aborigeni australieni. Ea a fost invitată într-o zi la o întâlnire cu bătrânii tribului. A crezut că aceștia voiau să îi mulțumească oficial pentru toate serviciile pe care ea le-a făcut în favoarea tineretului aborigen. A rămas profund uimită când, în loc să îi fie înmânată o distincție, aceștia i-au cerut să renunțe la bijuteriile sale, apoi i-au cerut să își ardă hainele și să pornească împreună cu ei, desculți, în pustietate. Marlo Morgan povestește cum s-a întors din acea călătorie, nu doar inițiată în secretele tribului, însă, ceea ce este cel mai important, ea a ajuns la o nouă înțelegere despre sine.
de Prof. Dr. Habil. Otniel Ioan Bunaciu
Acest articol reprezintă o cercetare a modului în care teologul Karl Barth înțelege iubirea în legătură cu cunoașterea lui Dumnezeu și cum această perspectivă poate oferi credincioșilor posibilitatea de a se raporta la lume prin înțelegerea preocupării continue a lui Dumnezeu pentru o lume pe care a creat-o ca rezultat al iubirii. Reflectând asupra modului în care Barth descrie relația dintre eros și agape, împreună cu încercarea de a înțelege modul în care Dumnezeu lucrează în lume, Barth propune o înțelegere a iubirii lui Dumnezeu ca modalitate de cunoaștere a lui Dumnezeu, dar și de participare la scopurile Sale.
