„Teism”-e

Definind teismul şi celelalte „teism”-e, pornim tot de la definiţiile formulate de Charles Stephen Evans, în lucrarea sa „Apologetics & Philosophy of Religion”, din seria „Pocket Dictionary of…” (InterVarsity Press, 2002).

Definirea conceptului

TEISM
Există un punct de vedere conform căruia Dumnezeu – înțeles ca o persoană infinită, atotputernică, atotștiutoare și complet bună – există și a creat Universul. Acest punct de vedere se numeşte teist, dezvoltându-se într-o doctrină numită teism, echivalentă cu monoteismul (vezi MONOTEISM). Subsumându-se doctrinei deiste (vezi DEISM), teismul, pe lângă o viziune deschisă (vezi TEISM DESCHIS), prezintă şi diverse ramificaţii, printre care: panteism (vezi PANTEISM), panenteism (vezi PANENTEISM), politeism (vezi POLITEISM). În opoziţie cu atitudinea teistă, s-a dezvoltat atitudinea ateistă (vezi ATEISM).

Termeni în relaţie

ATEISM
Ateismul este o poziție filosofică prin care se neagă realitatea unui Dumnezeu al teismului (vezi TEISM) şi realitatea oricăror ființe divine.

DEISM
Deismul este credința că Dumnezeu a creat lumea, dar nu o susține în mod providențial. Adică, deși Dumnezeu există, el nu are nicio interacțiune cu lumea creată. Acest termen este folosit, de asemenea, pentru a susține punctul de vedere prin care adevărata religie este considerată o religie naturală întemeiată pe rațiune (vezi RAŢIUNE) și nu pe vreo autoritate specială (vezi AUTORITATE) sau pe revelaţie (vezi REVELAŢIE).

MONOTEISM
Monoteismul este credinţa într-un singur Dumnezeu, înțeles ca o persoană infinită, atotputernică, atotștiutoare și complet bună, care există și a creat Universul. Doctrina numită monoteism este echivalentă cu teismul (vezi TEISM).

PANENTEISM
Panenteismul este punctul de vedere conform căruia întregul univers este inclus în Dumnezeu, dar nu îl epuizează pe Dumnezeu. Lumea nu este distinctă de Dumnezeu, ca în teism (vezi TEISM), dar nici Dumnezeu nu este identic cu lumea (vezi PANTEISM). Panenteiștii se gândesc adesea la Univers ca la trupul lui Dumnezeu, dar ei spun că Dumnezeu își transcende trupul în același mod în care o persoană își transcende corpul material.

PANTEISM
Panteismul este o formă de teism (vezi TEISM), care promovează credința că Dumnezeu și lumea sunt identice. Cel mai cunoscut apărător occidental al panteismului este Baruch Spinoza, care susținea că Dumnezeu și Natura sunt două nume pentru aceeași realitate, care are ca atribute, mintea și extensia materială.

PĂGÂNISM
Păgânismul este o perspectivă religioasă comună printre popoarele precreștine din Orientul Mijlociu și Europa, implicând de cele mai multe ori politeismul (vezi POLITEISM). Termenul este folosit, de asemenea, pentru religiile tribale din teritorii izolate ale lumii și, într-un sens oarecum extins, pentru ’cultul’ occidental post-creștin al faimei, frumuseții, banilor și al altor bunuri materiale.

POLITEISM
Politeismul este o formă de teism (vezi TEISM), care promovează credința în mai mult de un zeu, cu venerarea acestor zei şi/sau a unor ființe divine. Multe religii păgâne (vezi PĂGÂNISM) sunt politeiste.

TEISM DESCHIS
Teismul deschis este o viziune teologică susținând că unele dintre calităţile atribuite lui Dumnezeu de către teismul clasic (vezi TEISM) ar trebui fie respinse, fie reinterpretate. Susținătorii resping de obicei afirmația că Dumnezeu este veșnic în timp, în favoarea unei viziuni despre Dumnezeu ca fiind veșnic, dar crezând că, deși caracterul esențial al lui Dumnezeu este imuabil, Dumnezeu se schimbă în anumite moduri pentru a răspunde în mod corespunzător unei creații în schimbare.