Ioan 8:36 & Isaia 58:6c

Expresiile din textele biblice explică în termeni omenești ceva inexprimabil, așa încât orice critică a exprimării trebuie să înceapă de la înțelegerea inexprimabilului, dincolo de termenii limbajului omenesc și dincolo de regulile de structură gramaticală specifică fiecărui limbaj.

Pe baza informațiilor oferite cu generozitate de Bible Hub – Online Parallel Bible (https://www.biblehub.com), clarificăm aici termenii limbajului omenesc și regulile de structură gramaticală specifică pentru câte un verset care provoacă discuții apologetice.

Despre libertatea ca eliberare, este cu adevărat vorba în Ioan 8:36.

ἐὰν οὖν ὁ Υἱὸς ὑμᾶς ἐλευθερώσῃ,
ὄντως ἐλεύθεροι ἔσεσθε

dacă, prin urmare, Fiul vă va elibera,
cu adevărat, liberi veți fi

În limba greacă a Evangheliei după Ioan, ἐὰν [ean] „dacă”, οὖν [un] „prin urmare”, ὁ Υἱὸς [ho hyios] „Fiul” vă duce în starea de libertate, această exprimare folosește verbul ἐλευθερόω [eleutheroo] „a elibera”, la Aorist Subjunctiv, pentru a ajunge ὄντως [ontos] „cu adevărat” ca subiecților să li se poată atribui calitatea de ἐλεύθερος [eleutheros] „liber”, într-un oarecare Viitor Indicativ ἔσεσθε [esesthe], pentru „a fi”.

În limba română, traducerea pierde doar din amplitudinea de subjunctiv, devenind un Viitor Indicativ la fel de indecis ca și finalul versetului, ceilalți termeni putând fi cu totul eliberați de asuprirea regulilor gramaticale specifice fiecărui limbaj, care intră adesea în contradicție lingvistică, unul față de altul, unul împotriva altuia, unul pentru altul.

Observație suplimentară

Cuvântul grecesc ἐλεύθερος [eleutheros] „liber” este corespondența lui חָפְשִׁי [khofși] „liber”, în traducerea textului ebraic, pentru Septuaginta. Acest cuvânt ebraic este folosit în Isaia 58:6c, în contextul postului care ar fi plăcut Domnului, doar cu eliberarea celor asupriți, adică urmând îndemnul:

וְשַׁלַּ֤ח רְצוּצִים֙ חָפְשִׁ֔ים

dă celor asupriți, libertatea

Dincolo de termenii limbajului omenesc și dincolo de regulile de structură gramaticală specifică, prin care libertatea este oferită ca eliberare, la momentul potrivit, discuțiile apologetice continuă cu înțelegerea inexprimabilului.