Geneza 1:26a’
Expresiile din textele biblice explică în termeni omenești ceva inexprimabil, așa încât orice critică a exprimării trebuie să înceapă de la înțelegerea inexprimabilului, dincolo de termenii limbajului omenesc și dincolo de regulile de structură gramaticală specifică fiecărui limbaj.
Pe baza informațiilor oferite cu generozitate de Bible Hub Online Parallel Bible (https://www.biblehub.com), clarificăm aici termenii limbajului omenesc și regulile de structură gramaticală specifică pentru câte un verset care provoacă discuții apologetice.
Continuăm cu chip și asemănare, din finalul (notat prin „’ ”) primei părți (notată prin „a”) a unui verset: Geneza 1:26a’
În limba ebraică biblică, textul este alcătuit din două substantive, nearticulate, cu prefix prepozițional şi sufix pronominal.
Substantivul ‘țelem’ („chip”) este introdus de prepoziția ‘b’, având diverse corespondențe în limba română, precum: „în”, „întru”, „prin”.
Substantivul ‘demuth’ („asemănare”) este introdus de prepoziția ‘c’, având diverse corespondențe în limba română, precum: „ca”, „în”, „cu”.
În limba greacă a Septuagintei, textul are în componență cele două substantive, nearticulate, introduse de o aceeași prepoziție, ‘kata’, care înseamnă „după”, „conform cu”, „prin”, „spre”.
Primul substantiv, ‘eikona’ – un substantiv feminin, însemnând „icoană”, „imagine”, „chip” –, este însoțit de adjectivul pronominal posesiv, care se acordă cu substantivul, în gen, număr și caz (feminin, singular, Acuzativ).
Între cele două substantive, se află conjuncția coordonatoare „și”.
Al doilea substantiv, ‘homoiosis’ – un substantiv feminin, însemnând „asemănare”, „similitudine” –, este de asemenea în cazul Acuzativ, cerut de aceeași prepoziție, ‘kata’.
În limba română, diverse variante de traducere sunt folosite pentru a exprima ceea ce textul biblic notează cu referire la facerea omului, construind expresia cu prepoziția „după” lângă primul substantiv sau lângă fiecare dintre substantivele „chip” și „asemănare”, cu adjectivul pronominal posesiv pe lângă vreunul dintre substantive sau pe lângă ambele, cu sau fără conjuncția coordonatoare „și” între ele.
Observație suplimentară
Evident că elementul gramatical care atrage atenţia – sufixul pronominal din ebraică, respectiv adjectivul pronominal posesiv din greacă – este acel „nostru”/„noastră” care a dezvoltat o întreagă teologie, mai ales printre creștini – element în concordanţă cu persoana gramaticală a verbului (persoana întâi), cu genul (genul comun), dar mai ales cu numărul (numărul plural) – de la începutul primei părţi a versetului Geneza 1:26.
În textul ebraic, cele două substantive nu sunt articulate şi nu sunt legate de conjuncția coordonatoare „și” – precum ar fi fost firesc.
În textul grecesc, cel de al doilea substantiv nu este însoțit de vreun calificativ adjectival, precum cel dintâi.
În limba română, ambele substantive sunt însoțite de aceeași prepoziție, sunt sau nu legate prin conjuncția coordonatoare, iar prezența și poziția adjectivului pronominal diferă de la o traduce la alta.
„după chipul Nostru și după asemănare”
– Biblia sau Dumnezeiasca Scriptură ale cei vechi și ale cei noao leage, toate care s-au tălmăcit dupre limba elinească spre înțelegerea limbii rumânești, cu porunca preabunului creștin și luminatului Domn Ioan Șărban Cantacozino Basarabă Voievod și cu îndemnarea dumnealui Constandin Brâncoveanul, Marele Logofăt, București, 1688
„după chipul nostru și asemănarea noastră”
– Mica Biblie cu icoane, la îndemâna tuturor creştinilor, de Nicodem, Episcopul Huşilor, Arhim. Iuliu Scriban, Directorul Seminarului Central, Iconom Pavel Savin, Directorul Seminarului Veniamin, textul după ediţiunile româneşti şi ruseşti ale Bibliei, iar împărţirea şi icoanele după Destunis, Doré, Ecker, Schnor, Crampon, Roggenbauch, Fleischman, tipărită de Asociaţiunea Biblică compusă din Nicodem, Episcopul Huşilor, Arhim. Iuliu Scriban, Econom. Pavel Savin, Dr. D. Boroianu, Econom. I. Grigoriu, D-l Gabriel Pârvu, Econom. C. Nazarie, Econom. I. Gotcu, Protos. F. Balamaci, Econom. Ludovig Cosma, D-l I. Mihăilescu, Bucureşti, Tipografia Gutenberg, Joseph Göbl s-sori, 1913
„după chipul și după asemănarea Noastră”
– Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1997
– Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită cu binecuvântarea PreaFericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 2018
„după chipul Nostru, după asemănarea Noastră”
– Biblia după textul ebraic, Geneza, ediţie îngrijită de Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu, traducere, studii introductive şi note de Francisca Băltăceanu, Monica Broşteanu, Melania Bădic, Emanuel Conţac, Octavian Florescu, Victor-Lucian Geogescu, Cristinel Iatan, Alexandru Mihăilă, Delia Mihăilă, Ovidiu Pietrăreanu, Tarciziu-Hristofor Şerban, Silviu Tatu, București, Humanitas, 2017
– Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, cu trimiteri, traducerea Dumitru Cornilescu, ediţie revizuită ortografic, Bucureşti, Editura Asociaţia Biblică Română Casa Bibliei, București, 2019
– Biblia, Pentateuhul, ediţia Dumitru Cornilescu revizuită EDCR, București, Editura Societatea Biblică Interconfesională din România, 2021
„ad imaginem et similitudinem nostram”
– Biblia sacra, iuxta vulgatam versionem, adjuvantibus B. Fischer, I. Gribomont, H.F.D. Sparks, W. Thiele, recensuit et brevi apparatu critico instruxit Robertus Weber, editionem quartam emendatam cum sociis B. Fischer, H.I. Frede, H.F.D. Sparks, W. Thiele, praeparavit Roger Gryson, Stuttgart, Deutsche Bibelgesellschaft, 1994
Dezechilibrele de traducere dovedesc că acest inexprimabil este mult mai dificil de textualizat, dificultate observată încă de la traducerea textului ebraic în grecește – de către evrei, pentru ei înșiși –, când a fost aleasă o aceeași prepoziție grecească pentru cele două prepoziții diferite ebraice, renunțându-se la sufixul pronominal al celui de al doilea substantiv.
În limba română, la 1688, traducerea ortodoxă urmează structura Septuagintei, apoi, la începutul secolului trecut, traducerea ortodoxă se apropie mai mult de textul ebraic, pentru ca, în vremurile noastre, traducerea să urmeze formularea latinească a Vulgatei, în timp ce tradiţia conileşteană, propune o traducere mai apropiată de textul din Biblia Hebraica.
Dincolo de termenii limbajului omenesc și dincolo de regulile de structură gramaticală specifică pe care le-am identificat „după chipul și asemănarea…”, discuțiile apologetice continuă cu înțelegerea inexprimabilului.