De ce (mai) avem nevoie de apologetică astăzi

Orice creștin are nevoie de apologetică, pentru că aceasta îi cimentează credința, dar încă mai mult, dacă vrea să țină cont de observația „Câinele latră când stăpânul său este atacat. Aș fi un laș dacă aș vedea că adevărul lui Dumnezeu este atacat și aș tăcea” (John Calvin).

Apologetica creștină este știința care apără credința creștină, după cum și numele său grecesc sugerează: „a apăra / a justifica” (Filipeni 1:16).

Există – și au existat dintotdeauna – oameni care nu cred în existența lui Dumnezeu, sau cred că Biblia este un basm și credința ar fi doar o nevoie psihologică a celor slabi. Unor astfel de oameni ne adresăm, și celor care au de-a face cu ei astăzi.

Pentru că Dumnezeu „vorbește când într-un fel, când în altul” (Iov 33:14), El se folosește de orice lucru / situație / emoție / rațiune pentru a-Și atinge scopul, folosindu-se prin urmare și de om.

Când Dumnezeu ne-a dat dreptul de a ne numi copii ai Săi, acest drept a venit la pachet cu responsabilități. Și astfel se face că una dintre responsabilitățile oricărui creștin este aceea de a apăra credința în Cristos de atacuri/minciuni, de a promova valorile spirituale în societate și de a combate falsele învățături (alte căi de a fi mântuit sau alți zei, închipuiți). În plus, creștinul e dator să apere ceea ce iubește (și) pentru că Scriptura îi poruncește aceasta (1 Petru 3:15-16).

Personal am ales tăcerea de multe ori când ateii / scepticii îmi atacau credința, căci mă loveam de teama că nu aveam un răspuns satisfăcător. Așa că am ales să studiez și să mă rog pentru a trăi o credință autentică și a oferi răspunsuri raționale, bazate pe adevăruri obiective și logice. Ca învățătoare de școală duminicală și pentru evanghelizare pe stradă, am imperios nevoie de apologetică, pentru a oferi claritate, a conduce către adevăr acolo unde sunt confuzii, a lămuri acolo unde oamenii cred doar jumătăți de adevăruri, dar și pentru a mângâia suflete vătămate și minți tulburate.

Este nevoie de apologetică pentru că ceea ce îi învățăm pe copiii de astăzi vor trăi adulții de mâine. Generațiile de astăzi au nevoie să fie ascultate și au nevoie să le răspundem rațional, complex și după nevoile lor. Nu este de ajuns să le creăm un cadru cu iz creștin. Când tinerii se vor lovi de realitatea crudă, vor avea nevoie să fie bine ancorați în adevărurile scripturale, pentru a nu cădea sub presiunile părții depravate /seculare a societății.

Faptul că apologetica are un caracter necesar, ne ajută să distingem între adevăr și fals. Lumea contemporană este injectată de ideea că fiecare are adevărul propriu sau că fiecare poate trăi după propriile reguli. Apologetica ne învață că Legile lui Dumnezeu sunt adevărate și demne de urmat (Psalmul 119:4 / Ioan 17:17). Avem nevoie de un standard obiectiv, iar acel standard este Scriptura. De asemenea sursa adevărului este chiar Cristos (Ioan 14:6). Când suntem bombardați cu întrebări despre viață, sens, divinitate, trebuie să fim gata să răspundem pe măsura interpelării. Este motivul pentru care apologetica ne îndrumă către un sistem de convingeri, o cunoaștere a istoriei creștinismului, a logicii, a formării unui argument, o înțelegere a conlucrării credinței cu rațiunea și nu în ultimul rând o dragoste pentru oameni care-i conduce la Cristos.

Este vital să menționez că apărarea credinței creștine fără convingerea Duhului Sfânt este deșartă, neroditoare și efemeră.

Ca veritabili creștini avem de îndeplinit porunca scripturală de a folosi apologetica cu toată autoritatea dată de El.