Ce nu este Biblia?

În era digitală, mulți neinițiați pretind că dețin cunoștințe teologice și interpretează Biblia după bunul plac. Această prezentare clarifică ce nu este Biblia. Nu este un manual științific, deoarece descrierile naturale sunt prezentate teologic și poetic. Nu este un roman sau o lucrare de ficțiune, ci o colecție de texte sacre. De asemenea, nu este un manual de istorie completă, ci oferă relatări istorice dintr-o perspectivă teologică. Nu reprezintă un cod de legi universal și static, iar aplicarea legilor variază în funcție de contextul cultural. Stilul și conținutul Bibliei sunt diverse, scrise de autori diferiți în diverse perioade. În plus, interpretările Bibliei sunt variate, reflectând bogăția și complexitatea textului sacru.
Continuare »

Tipuri de apologetică filosofică

de Dr. J.P. Moreland

Dacă filosofia este greu de definit, apologetica filosofică este și mai greu de definit. Cu toate acestea, ca o definiție de lucru, să caracterizăm apologetica filosofică drept o activitate filosofică având ca scop (sau poate ca rezultat) creșterea sau menținerea justificării epistemice a unei viziuni creștine asupra lumii, în totalitate sau în parte. Să acceptăm această glosă ca fiind adecvată. Rețineți două lucruri despre definiție. În primul rând, apologetica filosofică implică utilizarea directă a filosofiei. Astfel, dovezile istorice în sine nu fac parte din apologetica filosofică. În al doilea rând, filosofia, precum și utilizarea ei de către creștini, depășește apologetica filosofică. Toate cazurile de apologetică filosofică sunt cazuri de filosofie, dar invers nu este valabil.

Continuare »

Bazele criticii textuale a manuscriselor Noului Testament

de Gelu Mon Covaci

Biblia, a fost și va fi o carte contestată din mai multe puncte de vedere. Noul Testament al Domnului Isus Cristos, în special în ultimele secole, a fost contestat ca fiind autentic, mai mult, ceea ce el afirmă ar fi doar niște scrieri inventate de creștini pentru a-și dovedi veridicitatea. Pentru ca lucrul acesta să fie clarificat, textul Noului Testament este supus criticii textuale, pentru a se stabili dacă ceea ce aceste scrieri afirmă, corespunde cu ideea pe care autorul a vrut să o transmită. Menționez că acest fel de critică textuală se aplică oricărei scrieri existente, fără a fi diferită critica, în dreptul unui gen literar, în raport cu alt gen literar.

Continuare »

Fără înviere, nu există Creștinism

Acest video analizează centrul credinței creștine, învierea lui Isus, subliniind importanța ei fundamentală așa cum este exprimată de Apostolul Pavel în 1 Corinteni 15:14, și contrastând aceasta cu interpretările și credințele altor mari religii mondiale. În timp ce Creștinismul (cu 2,4 miliarde de adepți) pune un accent deosebit pe moartea și învierea lui Isus ca pivot al credinței și mântuirii, alte tradiții religioase oferă perspective diferite: Islamul (1,9 miliarde de adepți) neagă crucificarea lui Isus, promovând ideea că profeții mor de moarte naturală, Hinduismul (1,2 miliarde de adepți) percepe învierea ca o poveste spirituală într-un mozaic de narațiuni, neavând o ancoră într-un eveniment istoric singular, iar Budismul (520 milioane de adepți) adoptă o viziune diferită, concentrându-se pe impermanența existenței și pe calea către eliberarea de suferință.

Continuare »

Rigurozitatea intelectuală în apologetică

de Tămaș Ioan Marin

Introducere

Rigurozitatea intelectuală în apologetică reprezintă o abordare care pune accentul pe investigație profundă, analiză critică și evaluare obiectivă a argumentelor și evidențelor în sprijinul credinței sau al unei anumite poziții filozofice sau teologice. Ea reprezintă un pilon fundamental pentru abordarea responsabilă și credibilă a chestiunilor legate de credință și rațiune. În esență, apologetica presupune apărarea și justificarea credinței religioase în fața criticilor sau a scepticismului, iar pentru a face acest lucru în mod eficient și persuasiv, este crucial să se aplice standarde ridicate de rigurozitate intelectuală.

Continuare »

Mesia în Iudaism

de Maria Buturugă

Mesia este un personaj veterotestamentar care ‘a prins formă’ tot mai clară de-a lungul istoriei poporului evreu, până când ‘a prins viață’ – spunem noi, creștinii. Cuvântul Mesia, tradus în greacă prin Cristos, înseamnă „Cel uns”, provenind de la verbul „a unge”, atât în ebraică, cât și în greacă, numind pe cel care a fost uns, om sau obiect, cu uleiul special spre sfințire, adică spre punere de-o parte pentru Dumnezeu.

Continuare »

Probabilitatea morții lui Isus Hristos

Probabilitatea morții lui Isus a fost și este un subiect de discuție de-a lungul a două mii de ani. În contextul respingerii ideii învierii, au apărut diverse ipoteze care sugerează că Isus nu ar fi murit de fapt, sau, în cazul în care a murit, că trupul său a fost furat sau ascuns, ucenicii sugerând astfel posibilitatea unei învieri miraculoase. În această prezentare, intenționez să explorăm în detaliu evenimentele traumatice suferite de Isus și să analizăm implicațiile medicale ale torturii pe care a îndurat-o. Examinând din punct de vedere medical probabilitatea morții într-un astfel de scenariu, putem obține o înțelegere mai aprofundată a circumstanțelor care ar fi putut duce la decesul lui Isus.
Continuare »

Anatomia morții lui Isus: O analiză medical-științifică

de Dr. Octavian Caius Obeada

Să ne adâncim în evenimentele traumatizante pe care le-a îndurat Isus și să analizăm implicațiile medicale ale torturii pe care a trăit-o. Examinând probabilitatea morții într-un astfel de scenariu, putem înțelege mai bine ce ar fi putut duce la decesul lui Isus. Cu toate acestea, înainte de a aprofunda acest aspect, să ne oprim un moment pentru a medita la rolul călăilor romani. Erau acești indivizi amatori predispuși să facă greșeli sau erau profesioniști experimentați care își cunoșteau meseria pe de rost? Răspunsul la această întrebare ar putea arunca o oarecare lumină asupra evenimentelor care au avut loc în acea zi fatidică.

Continuare »

1 2 3 4 5