De câți apologeți este nevoie?

Acest videoclip discută importanța și rolul apologeticii în cadrul comunității creștine. Utilizând analogia celulelor roșii și albe din sânge pentru a explica echilibrul necesar în trupul lui Hristos, materialul accentuează ideea că nu toată lumea este chemată să fie un apologet. Se evidențiază, totodată, necesitatea de a înțelege chemarea și responsabilitățile specifice ale cuiva din cadrul bisericii, mai degrabă decât să încerce să îndeplinească mai multe roluri. De asemenea, acest material atinge importanța de a fi pregătit pentru a-ți apăra credința, așa cum este enunțat în cadrul pasajului din 1 Petru 3:15, fiind o încurajare pentru cei chemați la apologetică să caute pregătirea și resursele adecvate pentru a-și îndeplini scopul în mod eficient.
Continuare »

O apologetică pentru apologetică

de Norman L. Geisler

Creștinismul este atacat astăzi și trebuie apărat. Există atacuri din interior din partea cultelor, sectelor și ereziei. Și există atacuri din exterior din partea ateilor, scepticilor și a altor religii. Disciplina care se ocupă de apărarea rațională a credinței creștine se numește apologetică. Provine din cuvântul grecesc apologia (cf. 1 Petru 3:15) care înseamnă a da un motiv sau o apărare.

Continuare »

Răspunsuri apologetice creștine la obiecții dinspre religii ale Asiei

de Maria Buturugă 

Pentru a răspunde apologetic-creștinește la obiecții dinspre religii ale Asiei, le-am ales, dintre cele care mi-au atras atenția, pe acelea pentru care am identificat atitudini clar formulate asupra lor, în literatura de specialitate – și am adăugat lucrării, o anexă cu prezentarea lor succintă. Bibliografia lucrării cuprinde, pe lângă studiile la care am avut acces, într-un fel sau altul, și două dintre cursurile propuse de Vox Dei Institute: Modulul 6, „Religie comparată”, prezentat de Tyson James, de la care a pornit studiul de față, și primul modul, „Isus istoric”, prezentat de Darrell Bock. Studiile la care am avut acces mi-au permis să aflu că există aspecte comune sau antagonice între Creștinism și religii ale Asiei, studiate din diverse perspective, de-a lungul timpului – textele la care am avut eu acces sunt de pe la începutul veacului trecut, până în primul sfert de veac din acest mileniu creștin.

Am ajuns, pe urmele unor cercetători interesați de astfel de teme de discuție, în punctele de întâlnire dintre spațiul creștin, pe de o parte, și spațiul hindus/budist, pe de altă parte, chiar și geografic, dar mai ales spiritual.

M-a intrigat un Cristos necunoscut al Hinduismului, o Trinitate/Triadă/Trimurti, precum și sfințenia, trăită la fel, și totuși atât de diferit, de creștini și hinduși sau budiști. Am abordat, deci, într-un prim capitol, obiecții la Cristosul necunoscut al Hinduismului, în al doilea capitol, obiecții la Trinitate și/sau Triadă/Trimurti, iar în al treilea capitol, obiecții la receptarea sfințeniei creștine, în arealul hindus.
Continuare »

Valoarea teologică și epistemologică a prezentării creației în Geneza 1:1-2:3

de Dr. Octavian Baban

Abstract:

Înțelegerea mesajului primului capitol din Geneza (Gen. 1:1-2:3), reprezintă un test teologic și apologetic important pentru gânditorul și predicatorul creștin din secolul 21, deoarece pasajul aduce informații esențiale despre crearea universului, despre raportarea lui Dumnezeu la univers și la om, despre destinul omului. Pe lângă mesajul teologic general, acest pasaj este menționat adesea și în polemici științifice, în dezbateri de tip creaționism – evoluționism. Articolul de față abordează Geneza 1:1-2:3 din două direcții majore: analiza literară-teologică și controversa filosofică-științifică dintre creaționism – evoluționism, și încearcă să argumenteze că o bună predicare trebuie să cunoască bine implicațiile acestor două direcții, pentru a se constitui într-o predicare relevantă, care consonează bine cu intenția autorului inițial și cu percepția contemporană.

Continuare »

Există adevăruri obiective despre Dumnezeu?

de William Lane Craig

Critica a trei încercări moderne/post-moderne de a nega că există adevăruri obiective despre Dumnezeu.

Pilat a intrat din nou în pretoriu, l-a chemat pe Isus și i-a spus: „Tu ești Regele iudeilor?” Isus a răspuns: „Spui asta din proprie inițiativă sau ți-au spus-o alții despre mine?” Pilat a răspuns: „Sunt eu evreu? Neamul tău și preoții de seamă te-au predat mie; ce ai făcut?” Isus a răspuns: „Domnia mea nu este din lumea aceasta; dacă domnia mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii mei s-ar lupta, ca să nu fiu predat iudeilor; dar domnia mea nu este din lume.” Pilat i-a zis: „Deci tu ești un rege?” Iisus a răspuns: „Tu spui că sunt rege. Pentru aceasta M-am născut și pentru aceasta am venit în lume, ca să dau mărturie adevărului. Oricine este din adevăr aude glasul meu”. Pilat L-a întrebat: „Ce este adevărul?” (Ioan 18.33-38)

Continuare »

Pe marginea lui Isus în istoria umanității

de Maria Buturugă

Pornind de la trei argumente nescripturale care dovedesc existența lui ‘Isus istoric’, trei tipuri de a merge în căutarea lui ‘Isus istoric’ și trei metode de abordare a discuției despre ‘Isus istoric’, folosind criterii de autenticitate, la care se adaugă oralitatea și diverse surse de informare, se poate folosi contextul istoric al lui ‘Isus istoric’, deodată cu controversele copilăriei lui Isus, cu Evangheliile ca biografii și cu Ioan Botezătorul, călcând pe drumul către Împărăția lui Dumnezeu, cu diferențe neotestamentare de punere în scenă, această primă parte a revelării lui ‘Isus istoric’ putându-se încheia cu o privire spre Iudaismul celui de al doilea Templu și revitalizarea Torei. Călătoria acesta este alcătuită din contribuțiile mele la primele paisprezece lecții despre ‘Isus istoric’, propuse de profesorul Darrel Bock, studenților Institutului Vox Dei, ca prim curs din programul pentru anul I de Apologetică.

Continuare »

1 2 3 5