„Adevăruri necesare”
Adevărul este în concordanță cu necesitatea, în construcția de adevăruri necesare, folosind definiția formulată de Charles Stephen Evans, în lucrarea sa „Apologetics & Philosophy of Religion”, din seria „Pocket Dictionary of…” (InterVarsity Press, 2002).
Definirea conceptului
Adevăruri necesare sunt acele aserțiuni a căror falsitate este imposibil să se realizeze din punct de vedere logic. Un adevăr necesar (vezi ADEVĂR, NECESITATE) poate fi înțeles ca fiind adevărul care este adevărat în orice lume posibilă (vezi LUMI POSIBILE). În mod similar, aserțiunile contingente (vezi CONTINGENȚĂ) sunt adevărate în cel puțin o lume posibilă; aserțiunile neapărat false nu sunt adevărate în nicio lume posibilă.
Termeni în relație
Necesitatea este o proprietate modală, alături de posibilitate și imposibilitate, atribuită aserțiunilor, ființelor și proprietăților (vezi FIINȚĂ NECESARĂ, ADEVĂRURI NECESARE). O ființă posedă o proprietate prin necesitate, dacă nu există nicio lume posibilă în care acea ființă ar putea exista fără a avea acea proprietate. Despre o proprietate care se aplică prin necesitate, se spune că este o esență a obiectului care se bucură de această proprietate, deoarece prezența ei este esențială pentru acel obiect.
Lumile posibile sunt moduri în care ar fi putut fi lumea reală. Un set de alternative la lumea reală constituie o lume posibilă dacă are o sferă de cuprindere maximă: orice stare de lucruri posibilă este fie inclusă, fie exclusă. Conceptul de lume posibilă este utilizat pe scară largă pentru a da sens unor concepte modale precum necesitate (vezi NECESITATE) și posibilitate, iar acești termeni ocupă un loc special în argumentația ontologică (vezi ONTOLOGIE) și în dezbaterile privind problema răului (vezi PROBLEMA RĂULUI).
Problema răului este o dificultate ridicată de existența răului (atât a răului moral, cât și a răului natural), într-o lume creată de un Dumnezeu care este în același timp atot-bun și atot-puternic. Unii atei susțin că, dacă ar exista un astfel de Dumnezeu, nu ar exista răul, deoarece Dumnezeu ar dori să elimine răul și ar fi capabil să facă acest lucru. Un argument conform căruia răul este logic incompatibil cu realitatea lui Dumnezeu formează forma logică, sau deductivă, a problemei. Un argument potrivit căruia răul face improbabilă, sau mai puțin probabilă, existența lui Dumnezeu, este numit formă probatorie, sau probabilistică, a problemei.
